Printre Cuvinte -
  • Întâmplări
  • D`ale sufletului
  • Cărți
  • Fotografie
  • Natură
  • Prin ochii mei
  • Diverse
  • Prima pagină
  • Despre mine…
  • Contact
Prima pagină
Despre mine…
Contact
Printre Cuvinte -
  • Întâmplări
  • D`ale sufletului
  • Cărți
  • Fotografie
  • Natură
  • Prin ochii mei
  • Diverse
Întâmplări

Constatări de ora 7

februarie 14, 2017 by Printre cuvinte 12 comentarii

Nici n-am deschis bine ochii că îmi bâzie telefonul. Îl iau și încerc să descifrez ce vrea de la mine la șase și un pic  dimineața. E o notificare de la aplicația de mesaje care mă anunță că a apărut o nouă temă. Una roșie, cu inimioare. Multe inimioare. Adorm la loc până când, 10 minute mai tâziu, bâzâie iar. Deschid ochii, las să-mi scape o înjurătură și deschifrez alt mesaj. Vodafonu’ mă anunță că azi am net gratis. Mulțumesc, dar n-am nevoie. Eu de somn am nevoie, că azi noapte era două și eu eram cu ochii pe tavan și puteam să jur că aud câinele sforăind pe scări.

N-am mai apucat să îmi regăsesc locul pe pernă, să nu fie nici prea sus, nici prea tare, nici prea moale, nici la jumatea patului, dar nici la margine de tot, că începe să-i sune alarma soră-mii.

Continue reading
Share:
Cărți

1Q84 – Haruki Murakami – recenzie (volumul 2)

februarie 9, 2017 by Printre cuvinte 6 comentarii

1Q84  Haruki MurakamiTitlu: 1Q84 volumul 2

Autor: Haruki Murakami

An aparitie: 2012

Editura: POLIROM

Nr. pagini: 356

În volumul 2 al romanului 1Q84 de Haruki Murakami (pentru volumul 1 click aici) unele lucrurile devin mai clare, dar parcă în același timp misterul se adâncește. Știu că sună contradictoriu, dar așa am simțit.  Aomame este înștiințată de Doamna că misiunea ei se apropie. Urma să se vadă cu Liderul într-o cameră de hotel, unde avea să facă stretching (mișcări care solicită grupele de mușchi). Trebuia să fie foarte atentă, pentru că acesta era păzit. După această ultimă misiune, Aomame avea să devină alt om, cu altă identitate și altă viață. Doamna aranja totul ca Aomame să nu pățească nimic.

Când ziua cu pricina a sosit, femeia a fost condusă în camera hotelului de către cei doi paznici. I se spusese că orice aude și vede să rămână între ei, pentru că Liderul este un om sacru și așa trebuie să rămână. Când a pătruns în cameră, domnea întunericul. Pe pat se distingea o siluetă de bărbat. Câteva minute omul nu s-a mișcat și nu a scos niciun sunet. Abia apoi a părut să se trezească și a rămas singur cu Aomame. Și-au început exercițiile. Aomame îi punea în mișcare mușchii, iar bărbatul îi povestea ce îl doare. Suferea de o boală a retinei care îl împiedica să suporte lumina. După cum simțea el, curând avea să orbească.  De mulți ani o altă boală nu-l lăsa să trăiască liber.

Continue reading
Share:
Cărți

1Q84 – Haruki Murakami – recenzie (volumul 1)

februarie 7, 2017 by Printre cuvinte 4 comentarii

1q84 Haruki MurakamiTitlu: 1Q84 volumul 1
An aparitie: 2011
Autor: Haruki Murakami
Editura: POLIROM
Nr. pagini: 400

Nici nu știu cum să vorbesc despre romanul ăsta. E revoltător de fascinant!!! Cred că ar trebui să fie lectură obligatorie de citit într-o viață. Am simțit nevoia să povestesc pe larg ce se întâmplă – nu știu de ce, dar prea tare mi-a plăcut ca să țin doar pentru mine.

Pe întreg parcursul primului volum 1Q84 avem două planuri (tipic pentru Murakami, din câte văd), fără vreo legătură, fără să ne dea ceva de bănuit la început cum s-ar intersecta acestea. În deschidere avem imaginea interiorului unui taxi, Aomame fiind pe bancheta din spate. Taxiul este blocat în trafic iar timpul o presează pe femeie. Are o întâlnire extrem de importantă, unde nu are voie să întârzie nicio secundă, așa că după ce plătește taximetristului alege să coboare de pe autostradă folosind o scară de urgență.

Aomame este o femeie extrem de interesantă. Are 30 de ani și este nemulumită de sânii săi mici și inegali. Este instructor la o sală de gimnastică și asasin. Până la vârsta de 26 de ani fusese virgină și nu avusese niciun prieten. Inima ei aparținea unui bărbat pe care îl cunoscuse de mult, pe când aveau 10 ani și erau colegi. Avusese curajul să îl ia de mână, însă fără să-i spună nimic. De atunci nu se mai văzuseră și nici nu avea de gând să-l caute, deși îl iubea. Aomame credea că soarta i-l va scoate în cale fără să intervină ea. Trebuia doar să aibă răbdare.

Continue reading
Share:
Cărți

În noapte – Haruki Murakami – recenzie

februarie 5, 2017 by Printre cuvinte 11 comentarii
in noapte

Titlu: În noapte
Autor: Haruki Murakami
Editura: Polirom
Anul apariției: 2013

L-am descoperit pe Haruki Murakami odată cu Cronica păsării-arc  și de atunci trebuie să recunosc că mi-am dorit pe ascuns să-i devorez toate romanele. Am citit „În noapte”  chiar noaptea, pe telefon și  mi-a fost destul de greu, cred că mi-a luat vreo 3 ore și ceva. Nu am citit niciodată un pdf, din simplul motiv că nu îmi place să citesc pe laptop sau altceva. Însă de data asta am făcut o excepție (de fapt două, pentru că m-am apucat și de 1Q84 și sunt trei volume, deci merge și mai greu cititul) pentru că aveam chef să-l citesc pe Murakami. 

Continue reading
Share:
Cărți

This or That Book Tag

ianuarie 30, 2017 by Printre cuvinte 8 comentarii

M-am bucurat enorm când am văzut că am fost nominalizată pe străduța de iluzii să preiau leapșa, pentru că mie chiar îmi plac lepșele și asta e chiar faină. Tocmai de aceea m-am conformat și am adunat frumușel răspunsurile mele în acest articol. Am vrut să răspund chiar astăzi, ca să fie încă proaspătă treaba. Bine și mai e și nerăbdarea cu care m-a înzestrat natura și care nu-mi dă pace, mai ales când simte că mi-am pus în gând ceva. Așadar , să începem. A… și apropo, dacă simțiti nevoia să răspundeți la întrebări în timp ce citiți, nu ezitați să lăsați răspunsurile în comentarii.

Continue reading
Share:
Diverse

Cum ați ajuns pe blogul meu

ianuarie 23, 2017 by Printre cuvinte 19 comentarii

Nu prea înțeleg de ce se zgârcește nenea WordPress și nu vrea nici în ruptul capului să ne arate și nouă ce caută oamenii de ajung pe blogurile noastre. Ce ar avea de pierdut dacă ar face-o? Eu recunosc că am de partea mea Search Console (nu mă întrebați ce e, tot ce știu e  că îmi arată niște alea care cică sunt interesante și importante pentru cine știe să le citească – așa zice al meu) care îmi arată ceva mai mult decât zgârcenia de WP. Așadar cei ce au ajuns pe cărările mele se împart în mai multe categorii, după cum urmează:

Continue reading
Share:
Cărți

Văduvă pentru un an – John Irving – recenzie

ianuarie 20, 2017 by Printre cuvinte 6 comentarii

vaduva pentru un an recenzie

Titlu: Văduvă pentru un an
Autor: John Irving:
Editura: RAO
Anul aparitiei: 2012
Numar pagini: 704

Roman de o forță emoțională copleșitoare  așa este recomandă cărțulia Văduvă pentru un an. Spun cărțulia pentru că are 700 de pagini. Într-un fel aceste cuvinte despre roman mi-au dat speranța că mă voi topi de emoție între pagini și că nu voi vrea s-o mai las din mână până la ultimul punct. Din păcate nu s-a întâmplat deloc așa și la un moment dat am vrut s-o las neterminată. Ceva a lipsit, poate acea sclipire ce diferențiază o carte fascinantă de una bună. Evident, vorbesc în numele meu. Dacă mie nu mi s-a părut cea mai cea, nu înseamnă că romanul nu poate fi în topul altora. Și nu înseamnă nici că nu mi-a plăcut, pentru că dacă ar fi să trag concluziile finale aș spune că a fost o carte destul de bună, exceptând faptul că mie mi-a lipsit emoția.

Continue reading
Share:
D`ale sufletului

Nu-ți mai sunt nici suflet, nici gând, nici dimineață

ianuarie 16, 2017 by Printre cuvinte 8 comentarii

Nu-ți mai sunt aripi întinse spre orizonturi colorate. Nici măcar dorința de a le mai atinge. Fărâmă de dorință … fărâmă de dor. De albastruri numai de noi atinse în nopțile când adunam stea cu stea și cream constelații în podul palmei. Le coloram apoi cu amintiri și le aruncam pe cer îmbrăcate în noi. Tu îmi luai palmele și le strângeai la piept, le sărutai timid, de fiecare dată cu o secundă în plus, așa cum era dorul tău. Mai mare, din ce în ce mai mare. Așa-ți erau și dorințele cu mine. Eu mă pierdeam în brațele tale și-n ochii tăi găseam liniștea. Și-o ascultam în timp ce constelațiile noastre ne străluceau deasupra. Era momentul nostru de regăsiri și nimic nu l-ar fi stricat.

Nu-ți mai sunt cărări prin suflet, nici măcar umbra pașilor târzii. Pe străzi numai de noi știute ni se plimbau sufletele de mână, inimă-n inimă, în același ritm, cu același fior, cântând aceeași dragoste – pierdută-n depărtări acum, când ni se plimbă trupurile mână-n mână, dar ni-s sufletele-ntoarse pe dos.

Continue reading
Share:
D`ale sufletului

Sub doi brazi s-ascunde-o stea

ianuarie 5, 2017 by Printre cuvinte 20 de comentarii

Mâine mergem la mamaie [de fapt străbunică]! Ai auzit, A.? Mâine mergem la mamaie! Ce tareee, abia aștept!  Și de cu seară pregăteam câteva caserole cu prăjituri, cu sarmale, cozonac și alte de-ale gurii. Adormeam cu gândul la bătrânica de 90  de ani pe care sigur nu o găseam acasă. Obișnuia să mai plece la câte o vecină și să lase în geam câte un bilet ” Sunt la Xuleasca”. Scrisul era tremurat, hârtia îngălbenită și colțurile roase. Semn că mulți ani trecuseră peste ea. Niciodată nu era unde scria în bilet. Și asta ne amuza teribil. Păi ce faci mamaie? Scrii că ești la tanti Leana și pe mata te găsim la tanti Ioana? Eeee, ce vrei fa? ( asta era vorba ei, fa) Am pus și eu ceva acolo, cine mai vine pe la mine știe că nu le mai pun bine … Voi ce faceți? Ați prins drum bun?

Continue reading
Share:
Întâmplări

3 dileme mari și late

decembrie 13, 2016 by Printre cuvinte 17 comentarii

Cum suntem aproape la jumătatea lui decembrie cel voios, că înzăpezit nu prea este, cel puțin pe la mine, pe la casele oamenilor încep să aibă loc acțiunile firești de dinainte de Crăciun. Mai un șters de geam, mai un păianjen dat jos de pe la colțuri, etc etc. Asta se întâmplă pe la casele ălor mai puturoși, căci clasa ailaltă, muncitoare și bună nu degeaba și-a căpătat titlul ăsta, ci cu multă muncă și istovire. Ei bine, cei din urmă au treburi adevărate acum dom’le, căci tare rușine este să locuiești la sat și să n-ai în bătătură un Ghiță pe care să-l tai. N-am prea înțeles-o pe asta, cum nu prea înțeleg nici alte chestii, dar toate la timpul lor.

Umblă vorba la mine-n sat că dacă ai purcel de tăiat ești om gospodar, dacă n-ai … apăi să te duci să te spele popa de toate titulaturile care ți se pun că e groasă treaba. Acum, dacă îți place să mânânci de toate și aștepți să-ți dea și ție vecinul că mamă ce mai poftește copilul, dă-i și lui nițel șorici,  e posibil ca lumea să aibă dreptate.

Continue reading
Share:
Page 10 of 13« First...«9101112»...Last »
Printre cuvinte
Despre mine
Contact

Ultimele postări

Un nou început…

Un nou început…

4 ianuarie 2021
Un bărbat, o fată, o insulă pustie – Uirebit – fragment literar

Un bărbat, o fată, o insulă pustie – Uirebit – fragment literar

16 aprilie 2020
Panică sau nebunie

Panică sau nebunie

24 martie 2020

Lanțul – Adrian McKinty – recenzie

19 martie 2020
Vulcanul de la Racoș și stejarul de la Mercheașa

Vulcanul de la Racoș și stejarul de la Mercheașa

10 martie 2020

Comentarii recente

  • Poteci de dor la Un nou început…
  • Uirebit la Un bărbat, o fată, o insulă pustie – Uirebit – fragment literar
  • Uirebit la Contează aspectul fizic mai mult decât orice?
  • AureliaAlbAtros la Panică sau nebunie
  • Florin la Panică sau nebunie

Cuvinte cheie

alcool amintiri autori români bar Brașov Brâna Caraiman carti carti cu adolescenti copilărie dietă doruri dragoste dungi ecologizare Brașov familie fericire flori iubire jurnal nocturn leapșă liceu lună munte natură oameni de nota 10 plimbare singur singuratate slăbit suflet suflete timp toamna traseu tură valuri de viață voință Vârful Omu zăpadă

Categorii

  • Cărți
  • D`ale sufletului
  • Diverse
  • Fotografie
  • Întâmplări
  • Natură
  • Prin ochii mei
  • Trăirile lui Elon
Copyright © 2020 printrecuvinte.ro // Toate drepturile rezervate
printre cuvinte