Nu știu dacă mai știți că undeva prin decembrie vă povesteam că m-am decis să donez sânge pentru prima oară. Vă povesteam atunci cât de minunat e sentimentul pe care-l ai în momentul când vezi cum se umple punga aia pe cântar. Atunci mi-am propus să nu fie doar așa un moft, ci să devină o normalitate pentru mine treaba asta. Așa că am decis ca pe 14 februarie să merg din nou la centrul de transfuzii. Nu s-a putut atunci, așa că pe 13 februarie (vedeți ce date mi-am ales? 29 noiembrie – cu o zi înainte de Sf. Andrei și 13 februarie – cu o zi înainte de Valentain, ca să fiu sigură că nu uit). I-am zis lui C. că mă va insoți din nou, (cred că pentru ultima oară, căci am văzut că nu am nimic după, mă pot duce/întoarce singură) și am sperat că-l conving s-o facă și el, dar nu poate trece peste blocajul psihic din păcate. Probabil nu i-ar da voie nici personalul, pentru că nu are kilogramele necesare, dar ar fi interesant de ajuns până în acel punct.

De data asta știam exact cum va decurge totul, cu 2-3 zile înainte m-am chinuit să măresc doza de apă, am avut o alimentație mai bogată în ouă și carne  și joi dis-de-dimineață, mi-am început ziua cu o banană și multă apă. Credeam că va fi multă lume, dar am rămas surprinsă când am văzut sala goală. Am primit numărul 13 într-o zi de 13. Gata mi-am zis! E mare ghinion, sigur mă trimit acasă. Mă gândeam doar că nu-mi vor găsi venele (așa cum s-a întâmplat data trecută) ori cine știe ce va ieși la analize.

Am așteptat cam 10 minute, timp în care am completat formularul . Apoi totul a mers super repede, în mai puțin de o oră plecam din centru. De data asta am avut o asistentă care s-a mișcat mult mai repede, mi-a găsit vena din prima, deși totul era super ascuns.  Am întrebat dacă pot afla și eu rezultatul analizelor și asistenta mi-a spus că se poate, apoi s-a uitat în fișa mea din noiembrie și mi-a spus că totul e ok, altfel m-ar fi contactat. Așadar fișa din noiembrie statătea frumos sub fișa din februarie. Nu mă așteptam la asta!

Doar că parcă am stat mai mult timp să se strângă cei 450 de ml de sânge. Nu știu dacă doar mi s-a părut, dar cumva au trecut cam 3-4 minute cât 3-4 zile lungi. Dar se pare că numărul 13 dintr-o zi de 13 n-a fost tocmai cu ghinion.

M-aș bucura să fie mai multă lume care donează și nu doar în perioada decembrie – aprilie, adică atunci când vine Crăcinul sau Paștele. Cred și sunt convinsă că în noiembrie am fost numărul 61 la 8 dimineața tocmai pentru că era perioada în care toți „trebuie să fim mai buni”. Mai aproape de realitate cred că este numărul 13 la 8 dimineața. Așa că m-am gândit să scriu aici pașii prin care treci atunci când te decizi s-o faci, ca să vedeți că nu implică nimic complicat.

p.s. Între timp am ridicat și rezultatul analizelor. Doar te prezinți cu buletinul și primești rezultatele. Cred că trebuie musai să fii tu, cel ce-a donat prezent.

Cum donez sânge?

1. În primul rând trebuie să decizi că vrei să  faci asta și primul pas ar fi bine să-l începi măcar cu 2 zile înainte și constă în hidratare. Bineînțeles, dacă ești ca mine, adică nu bei apă multă în general. Hidratarea e importantă, la fel și reducerea grăsimilor din alimentație. Și nu mai zic de alcool. Nu bei alcool azi și mâine mergi să donezi! Și nici nu fumezi în dimineața aia.

2. Odată ajuns la centru (ar fi bine să bei apă și să iei un mic dejun ușor înainte de a merge și să te îmbraci cu ceva lejer, ca să poți ridica mâneca), vei primi două foi pe care le vei completa și un număr. Una este un acord unde-ți vei trece datele din buletin, cealaltă este un formular unde trebuie să completezi cât mai sincer. Pe baza lui (dar nu numai) vei fi exclus sau aprobat. Sunt întrebări al căror răspuns da sau nu trebuie încercuit. Despre droguri, medicamente, boli, parteneri,  tatuaje, etc.

3. Ești chemat la un ghișeu unde dacă ești pentru prima oară acolo, îți vor mai cere niște date și vei mai semna ceva. Dacă nu, doar lași buletinul și acordul semnat și gata. Mergi înapoi la măsuță și aștepți să-ți auzi numărul. În timpul ăsta, personalul îți va întocmi fișa.

4. Prima oprire după ce îți auzi numărul este într-un cabinet în care ți se află greutatea, temperatura, tensiunea, glicemia și nivelul de hemoglobină. Spus altfel, ești înțepat în deget. Dacă totul iese bine ești trimis mai departe. Dacă nu îți cunoști grupa de sânge, tot aici o vei afla.

5. Vei aștepta în continuare să intri la doctor. Pe baza formularului completat veți purta o mică conversație sau nu.

6. Ultima așteptare este cea în sala de dinainte de donare. Îți auzi numele și intri frumușel. La momentul ăsta în mână mai ai doar hârtiuța cu numărul. Te preia o asistentă, te așezi pe scaun. Înainte de a începe ți se ia sânge pentru analize, apoi se începe prelevarea celor 450 de ml. Totul decurge cam 5 minute, chiar mai puțin, în funcție de cât de rapid este fluxul. După ce ți se pune pansamentul ar fi bine să nu te ridici brusc.

7. Poți să te așezi în sala de așteptare și este chiar recomandat să mai stai 5-10 minute. Bea apă și ține apăsat pe braț. Mergi la casierie cu numărul, ți se dă buletinul înapoi și niște bonuri de masă, iar dacă dorești primești adeverință pentru reducere de 50% la abonamentul pentru transport în comun (pentru 30 de zile) și o zi liberă de la muncă sau școală.

Important! Persoanele care au 50 de ani sau peste 50 de ani au nevoie de adeverință de la medicul de familie.

Sper că nu v-am plictisit și că v-am făcut să vă gândiți un pic că puteți ajuta și pe alții nu la fel de norocoși.

condiții donare sânge

 

 

 

Share: