Pe lumea asta oamenii sunt mulți și cam toți au chichițele lor. Fiecare e cu păsărica lui, cu ideile lui, cu nebuniile lui. Fiecare casă își are obiceiurile, fiecare sat își are tradițiile, aici nu e la fel cu ce-i dincolo, de parcă am trăi în lumi paralele. Ba chiar în același sat o babă știe așa, alta știe altfel și mai e și o a treia cu varianta ei, cu ideile și învățăturile sale. Pe mine mă minunează cum lucrează mintea umană. Cum atunci când spui ceva, vin și sar pe tine că vai, dar nu e bine maică să faci așa, că aduce ghinion.
Nu știu ce superstiții există pe la voi, dar eu îmi aduc aminte de o fostă colegă de facultate, care cred că era o reîncarnare a vreunei babe de vreo sută cincizeci de ani, că tare băbăcioasă părea. Stătea la etajul 1 în căminul în care stăteam și eu. Cred că tocmai drumul cămin- facultate ne-a făcut să ne apropiem, în ciuda caracterelor noastre diferite. Cert e că era mai mereu pe la mine prin cameră și la început părea distractiv, dar după câteva luni devenise serioasă treaba – Un musafir care pleacă este întotdeauna binevenit. (mi-a plăcut tare mult această paradigmă, să-i spunem, că ar trebui să fie o învățătură pentru toți).
Fătuca asta mi s-a părut întotdeauna extrem de dificilă (cred că am o atracție către oamenii ăștia). Nu de puține ori m-am trezit vorbind singură pe bulevard, că ea era ocupată cu ăia trei pași îndărăt pe care e musai să-i faci că altfel îți mănâncă pisica norocul. Dacă te iubește ăl de Sus și pisica aia e o adevărată felină (care pare și foarte mâncăcioasă) atunci trebuie să te asiguri că mersul înapoi trebuie să fie cadențat, gălăgios și foarte hotărât. Asta va speria felina și va știi că nu se poate lua de norocul tău.
Când urca scările sau când intra într-o clădire era extrem de atentă cu ce picior face asta. Dacă era stângul era semn rău și ferească Dumnezeu să fi fost stângul că se începea o adevărată sesiune de frământare: Ce-o putea să meargă rău azi? Aoleu, dacă facem seminarul ăla de … și mă pune să vorbesc? Dacă mă prinde că nu am terminat de citit? … Dacă în schimb era dreptul, era numai un zâmbet până mai vedea nu știu ce și o vedeam scuipând în sân.
Când ploua afară și mai rămâneam la ea în cameră sub nicio formă nu trebuia să deschid umbrela. Doar nu voiam să-i aduc ghinion cu carul și credeți-mă, chiar nu voiam! Și iartă-mă Doamne că am turnat apă în cana în care încă mai era puțintică apă (chiar îmi era sete rău) și nu-mi da copii bâlbâiți! Nu știu de unde a mai apărut și superstiția asta dar eu mă cam săturasem de câtă apă a aruncat colega în 3 ani.
Nu-mi mai vin în minte alte chestii pe care le făcea, dar vreau să vă întreb ceva. Știți că se zice că dacă femeia gravidă fură ceva (o prună din pomul vecinului, o măslină, o/un… ceva) îi va ieși copilului un semn pe corp fix în locul în care se atinge mama imediat după actul furtului? Chestia e că eu n-o cred. Dar am un vecin de vreo 20 de ani care are o forma de pară pe mână, ca o aluniță așa și maică-sa susține că, gravidă în 9 luni a luat o pară de pe o tarabă din târg fără să o plătească. Băiatul are semnul de când ne știm, adică de mic mic … Cum o fi? Voi ce ziceți?
Și tot din categoria nu face așa, că nu e bine, am citit-o pe ultima pe un grup de mâncare pe facebuc. O tanti se adresa sexului frumos și întreba dacă e bine să pui varza la murat atunci când ești în perioada „mișto” a lunii. N-am înțeles ce-a vrut să zică și am întrebat și eu ca să mă aflu în treaba ce legătură are una cu alta. Mi-o zis că e păcat și nu știu ce pățește varza, că n-o să mai fie bună. Wtf? Voi ați auzit așa ceva?
Stai că mor de râs de la faza cu varza. Măi, că-i păcat să intri-n biserică în perioada aia, ştiam. Deşi e o prostie, e veche şi răspândită. Dar cu varza, pe cuvânt de am vreo explicaţie mai ales că e prima dată când aud. 😀 😀 😀
Aşa. Pe aia cu furatul o ştiu şi eu. Şi pe aia cu pusul mâinii la fund dacă eşti însărcinată şi vezi ceva urât. Nu ştiu care-i şmecheria, probabil femeile însărcinate, cum au pofte, trebuie să ştie frică de ceva. Şi cum te poate lovi pofta de cireşe-n mai când ele costă cât un sfert de garsonieră, decât să rămână oamenii cu pagubă, au băgat-o pe asta cu copilul cu urmele infracţiunii, că pe o femeie gravidă nu o poţi fugări. Pe vremuri însă, cred că vecinii care rămâneau fără poame-n pom au scornit-o. 😀
Să ştii că şi eu am un semn. Mama, învăţătoare fiind, a primit de 8 Martie o grămadă de flori de la elevi. Când a coborât din maşină cu buchetele pe care le ţinea grămadă pe braţul stâng, o vecină a strigat la ea să le lase jos că-i va ieşi copilul aflat pe drum cu pete. Mama a râs de prostia asta. Şi ghici? Copilul, adică eu, născută după 13 zile de la „incident”, am pe mâna stângă un semn, nu e aluniţă e o pată mai închisă la culoare decât pielea, în formă de garoafă. Mă rog, doar partea de sus şi tot „mă rog”, ea poate fi doar o pată dar mama a ţinut să mă informeze şi să spună că dacă-i de la aia, ea-şi cere scuze că m-a făcut pătată dar n-a crezut-o pe vecină 😀 😀
:)) Tare asta cu pata.Și să știi că despre intratul în biserică sunt păreri și păreri. Eu am intrat, oi fi păcătuit vedem la momentul potrivit. Am intrat la înmormântare, și de Paște. Pe popa al meu nu l-am întrebat dacă e voie, că nu-l am la inimă, dar altcineva mi-a spus că nu e păcat și m-a întrebat Oare măicuțele ce fac în perioada aia? Dar fiecare face cum simte 🙂
Să știi că nu m-am gândit la varianta că le-ar fi frică oamenilor să nu rămână cu pagubă :))
Nu are sens. Şi nu e un păcat. Nu vreau să mă transform în ştim noi cine dar asta e ceva natural, aşa am fost create de Dumnezeu.
Asta a venit, dacă e să mă iau după gura unora, din vremurile în care nu exitau atâtea şi atâtea obiecte igienice. Şi din vremurile-n care igiena nu era tocmai punctul forte al oamenilor de la ţară. Fie din lipsa educaţiei, fie din lipsa posibilităţilor. Şi cică asta ar fi. Că na, în biserică, la căldură, la înghesuială, nu era chiar indicat. Asta e o variantă plauzibilă. Nu are neaparat un temei dar stă-n picioare mai bine decât aia care spune că o femeie la ciclu e păcătoasă şi nu are voie-n casa Domnului.
În sfârșit cineva care îmi împărtășește ideea. Omg :)) Unde ai fost omule, sora mea de altă mamă? Fix asta voiam să scriu și eu dar m-am gândit că e un subiect cu pretenții și s- las baltă. De aici nici în articol nu am adus vorba. 🙂 Mulțam!!!
Hai să-mi trăieşti surioară şi data viitoare, când te mai jenezi de un subiect, spune la sora ta că bagă ea-n comentariu 😀
:))
P.S. Când am zis partea de sus, mă refeream la partea de sus a unei garoafen fără coadă 😀 . Nu partea de sus a mâinii.
Înțelesei bre :p
Mereu aud și mă crucesc de câte o nouă superstiție. Eu știam că femeia nu-i bine să pună niciun fel de conserve pe iarnă, dacă e în perioada aia a lunii. Păi dacă ne-am lua după toate, nimic n-ar trebui să iasă ca lumea.
Mai bine ar declara Sărbătorile Roșii și nicio femeie să nu mai facă nimic. Decât în pat, la șoping și plimbare :))
Pe bune!!!??? Tare faza cu varza 😛
Offf Doamne, mare ti-e gradina ta. Nici eu nu-s de acord ca nu e bine sa intri jn biserica candvesti in perioada „naspa” . Pe bune?? Dar daca este Pastele sau Craciunul? Nu mai intru?????
Mie mi s-a părut amuzantă asta cu varza. Nu știam că mai există astfel de oameni 😀 Paștele, Crăciunul… dar ce ne facem dacă fix atunci avem nuntă? :))