Ziua 3. Piatra Neamț – Bacău – Roman

Coborâți de pe Toaca, am sunat la cazare pentru a-l ruga pe domnul de acolo să ne lase cheia pe undeva, pentru că trecuse de mult ora la care ar fi trebuit să ajungem noi. Nu mai voiam o noapte în mașină (pentru că se cerea neapărat un duș, nu pentru că n-ar fi fost mișto), așa că ne-am bucurat când domnul de la cazare ne-a înțeles și ne-a spus că ne lăsase cheia într-un ghiveci din fața pensiunii. Înainte însă am căutat ceva de mâncare și am rămas surprinși să vedem cum pe unele uși scria non stop, dar închideau la 22 (și nu cred că era din cauza pandemiei).

La cazare modest, dar o curățenie exemplară. Trebuie să știți că noi vânasem cele mai mici prețuri, întrucât nu aveam nevoie decât de-un pat și un duș. N-ar fi avut rost să plătim nu știu cât și noi să ajungem doar să dormim seara. În rest nu am stat deloc în cameră, ci ne-am tot plimbat.