Acum vreo 6-7 luni am pășit pentru prima oară în lumea asta a oamenilor cu bloguri. A blogurilor frumoase cu oameni frumoși. Pardon, oameni frumoși cu bloguri frumoase. Am cunoscut, dacă pot spune asta, suflete pe care le-am simțit mai apropiate de sufletul meu. M-am gândit ceva vreme dacă să scriu asta, dacă e bine, dacă nu fac ceva greșit, dar îmi asum.

Pe ea am cunoscut-o din prima zi când am început să scriu pe aici. Răsfoiam după bloguri și mi-a sărit în ochi. I-am citit câteva postări, mi-a plăcut, mi-am făcut curaj să încep să comentez. Și uite așa s-a scurs timpul și i-am citit tot blogul, cap coadă. E o femeie sensibilă, scrie niște poezii minunate, are un suflet frumos și cred că și la chip e la fel. Îmi pare rău că această postare vine abia la ora asta, dar știu eu că mă iartă. 😀 Nu-i așa Potecuță? Că despre tine e vorba. Astăzi este ziua ta, sper că a fost o zi frumoasă. Îți urez sănătate în primul rând și putere. Fericire, spor în toate, mai ales la bani și zâmbete. Multe zâmbete!

Nu știu dacă mai ții minte, dar ți-am spus acum ceva timp că dacă ai răbdare o să „primești” ceva 🙂 Sper să îți placă 🙂